Ne place lumea să ne înconjoare
Cu vorbe fade, fără niciun duh,
Doar cu iluzii mâine muritoare,
Astfel să ni se duc-al nostru buh.
Ne ambalăm frumos în foaie colorată
Și la exterior atent ne fandosim,
Ce mai contează că e viciată,
Doar aparență, asta ne dorim.
Și-așa împachetați cu ornamente
Pășim stângaci pe un covor prea ros
De-atâtea tălpi ce calcă incomplete,
Doar ca să vadă ochiul, chiar de e puturos.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...