Iubirea-n vene mi se zbate
Mi le-aș tăia, dar nu știu cum,
Să curgă-n valuri înspumate,
Să mă golesc de-al său parfum.
Îmi sâcâie mintea în noapte,
În zbucium somnul mi-i nebun,
Când mă trezesc în miezănoapte
Eu nu trăiesc, mai tare-apun.
Mă arde golul cu-a lui șoapte
Și sufletul mi-i numai scrum.
Sunt moarte vie ce străbate
O viață devenită fum.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...