Și-n lacrime de ploaie-o picura,
Nu-mi desena pe crengi pictură nouă,
Căci apa peste ea s-o strecura.
Acoperă-mi doar pleoapele-amândouă
Cu mici bucăți de crin înmugurit
Să-i simt mirosul fin când încă plouă
Pe trupu-mi greu de timp îmbătrânit.
Să mă adie-n valuri vântul de pe seară
Și-n zori să-mi bată raze de culori
Pe haina mea răcită de la ceară
Tu să-mi aduni cunună de la flori.
Mai roagă codrul păsări să nu zboară,
Ci-n cântul lor, în gând, să mă adormi,
Frumoasă eu, ca tânără fecioară,
Tu dintr-o bestie, în prinț să te transformi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...