Între real și ireal

Cu clipe seci ne-amestecăm,

Le savurăm gusturi deșarte,

De parc-am vrea să descifrăm

Momente ce acum zac moarte.

Redecorăm vechi amintiri

Sculptate în trecut, uitate.

Ce suntem noi în povestiri?

Fărâme de neant stricate.

Ne zbatem doar să modelăm

Trupuri de timp închise-n ape,

Le reclădim ca să creăm

O nouă lume, să le-ngroape.

Nirvane seci în travestiri

Pășim semeți pe drumuri fade.

Mai răsunăm doar în psaltiri,

Căci în real duhul decade.