Contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

vineri, 23 octombrie 2020

Autobiografie

Un rând și înc-un rând, o viață,
Ascunsă-n pagini de volum
A unei cărți ce mă răsfață,
Descriind un tainic drum.

Poveste tandră de iubire,
În care doarme-un sentiment
Când e frustrare sau e împlinire,
Când este-un dor ce arde permanent.

Și la final, o simplă-alegorie,
Nu știu de-i om sau duh întruchipat,
Și mă trezesc că-s eu în agonie,
Pierdută-ntr-o oglindă, m-am emancipat.



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...

Ne hrănim sufletul prin cuvinte...

Timpuri

Mi-s palmele de doruri încleștate  Într-un noian de frig și suferință Puternică povară în credință  Îmi sunt de-amaruri vechi îmbălsămate. S...