Contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

vineri, 6 noiembrie 2020

Coșmar

Mi-e luna roșie osândă,
'N-a ei paloare surâzândă
Mă pierd pe-alei ca o flămândă
Nălucă-n noaptea sângerândă.

Mi-s eu cu fețele schimbate,
Nimfă pe căi întortocheate,
Alerg fără s-ajung departe,
Desprinsă parcă dintr-o carte.

Legată sunt de realitate,
Dar rătăcită-n lumi deșarte,
Un vis ciudat ce mă împarte
Între o viață și o moarte.

Nu pot s-aud divine șoapte,
Doar urlete în miazănoapte.
Înger și demon mă străbate,
Trăiesc patimi nevinovate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...

Ne hrănim sufletul prin cuvinte...

Timpuri

Mi-s palmele de doruri încleștate  Într-un noian de frig și suferință Puternică povară în credință  Îmi sunt de-amaruri vechi îmbălsămate. S...