Efigie

În spatele picturii de cerneală

M-am ascuns.

Mi-e bine așa, de lume goală,

Mi-s deajuns.

În urma-mi, aruncată într-o doară

Am lăsat

A lumii voastre față ireală,

Am plecat.

Cuvinte surde-mi cântă cu sminteală,

Nu aud.

Îmi reproșați că mă cred ideală.

Mă exclud.

Așa și? Ce contează forma pe o coală?

Mă descriu

În vorbe simple, gânduri cu migală

Eu doar scriu.

Nu descifrez  vreo lume culturală,

Explorez

Adâncul meu de ființă naturală

Conturez.