Și sufletul în spini îmi este prins,
Dureri ascunse ce au fost cărate
De-un chip frivol cu ruj aprins.
Mi-s ochii desenați în ape
De lacrimi picurate sub un fard
De-un mat intens să nu îmi sape
Obrajii reci ce încă-mi ard.
Mi-i inima lăcașul mut de șoapte
Ce creioneaz-un zâmbet imprecis
Pe buzele-mi crăpate de necoapte
Simțiri ce-n suflet mi s-au sinucis.
Mi-s toată numai fețe dejucate,
Fardată în culori de nedescris,
Imagini înăuntru fabricate
Să placă unui ochi mereu închis.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...