Imaginea pe care o înaintăm cu atâta nonșalanță lumii... de cele mai multe ori, este doar o mască pentru a face față realității. De multe ori părem puternice când, de fapt, în adâncul nostru suntem numai ruine...părem vulnerabile, când, de fapt, ne conducem lumea... părem că nu avem nevoie de ajutor, dar adâncul nostru sângerează și urlă. Ne purtăm rochiile și tocurile cu stil și eleganță, fără să ne deschidem exteriorului... zâmbim când plângem și plângem când zâmbim... Pentru că, orice ar fi, trebuie să ne menținem la cote înalte statutul de FEMEIE!
Contact
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Ne hrănim sufletul prin cuvinte...
Timpuri
Mi-s palmele de doruri încleștate Într-un noian de frig și suferință Puternică povară în credință Îmi sunt de-amaruri vechi îmbălsămate. S...
-
De câte ori n-am ridicat spre soare Eu ochii mei și-am început să plâng... Dar lacrimile mele sunt doar boare, Sclipiri de apă c...
-
De timpul meu o clip-ar sta, Să nu mai curgă-n răsfirate Secunde-aiurea-mprăștiate, Și-n mine pace-ar exista. Dar el nu stă, nebun aleargă Ș...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...