Contact

Nume

E-mail *

Mesaj *

marți, 5 ianuarie 2021

Degringoladă

Mi-i râncedă și carnea și cuvântul 
În mici bucăți mă zvânt în ploaie
Și mă aplec tăcând când bate vântul,
Acum sunt foc, acum sunt doar văpaie.

Mă scutur eu pe jos și n-are cine
S-adune laolaltă suflet și pufoaie.
Când am căzut m-am ridicat în vine,
Împleticitu-m-am,  dar, iarăși în noroaie.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Îți mulțumesc că îți împarți gândurile cu mine...

Ne hrănim sufletul prin cuvinte...

Timpuri

Mi-s palmele de doruri încleștate  Într-un noian de frig și suferință Puternică povară în credință  Îmi sunt de-amaruri vechi îmbălsămate. S...